2017 - Volume 65

April
January

2016 - Volume 64

October
July
April
January

2015 - Volume 63

October
July
April
January
Home arrow Archives Index arrow October 2006 arrow October 2006 - Romanian
October 2006 - Romanian PDF Print E-mail

 

Jurnalul International de Hipnoza Clinica si Experimentala
Volumul 54, Numarul 4 - Octombrie 2006 - Romana

 

Imageria vie a celor inalt hipnotizabili depinde de un efort cognitiv mai mare? Un test al disocierii si teoriei social- cognitive in hipnoza
Pamela Sadler si Erik Z. Woody

Rezumat: Intr-o investigare a rolului efortului cognitiv in raspunsul hipnotic, participantii inalt si slab hipnotizabili au produs imagerie neutra din punct de vedere emotional la sugestia hipnotica, atat fara cat si cu mare efort. Cresterea frecventei cardiace a servit drept indice obiectiv al efortului cognitiv, si au fost colectate date despre cotarea subiectiva a intensitatii imageriei, absorbtiei, efortului si controlului. In comparatie cu cei putin hipnotizabili, cei inalt hipnotizabili au trait imageria ca fiind mai vie, cu toate ca frecventa cardiaca nu a indicat un efort cognitiv mai mare decat in cazul celor slab hipnotizabili. In comparatie cu sugestiile puse in cuvinte fara efort, cele cu efort considerabil au dus la cresterea efortului cognitiv la cei slab hipnotizabili, masurat prin cresterea frecventei cardiace, si nu au avut nici un efect asupra celor inalt hipnotizabili. Cotarea controlului subiectiv a fost inalt corelata cu efortul subiectiv in cazul celor putin hipnotizabili, neexistand corelatii pentru cei inalt hipnotizabili. Aceste rezultate sprijina teoria hipnotica a disocierii controlului mai degraba decat experienta disociata din teoriile social- cognitive.

 

Tipuri de sugestibilitate: relatii intre complianta, sugestibilitatea directa si indirecta
Romulad Polczyk si Tomasz Pasek

Rezumat: In mod obisnuit se crede ca sugestibilitatea directa, care se refera la influenta deschisa, si sugestibilitatea indirecta, in care intentia de a influenta este ascunsa, se coreleaza slab. Acest studiu demonstreaza ca ele sunt substantial corelate, avand in vedere ca fac apel la aceleasi zone de influenta. Rezultatele testelor efectuate pe 103 studenti, din care 55 de femei si 48 de barbati au fost analizate ca regresie. Sugestibilitatea indirecta, masurata cu Scala de susceptibilitate senzoriala pentru grupuri, si complianta, masurata de Scala de complianta Gudjonsson, au fost predictive pentru sugestibilitatea directa, evaluata cu ajutorul scalei de sugestibilitate Barber. Analiza spectrala a aratat ca sugestibilitatea indirecta este mai degraba legata de sarcinile dificile la BSS, dar complianata este mai degraba legata de sarcinile usoare pe aceasta scala.

 

Hipnoza pentru managementul anxietatii si durerii asociate cu colonoscopia pentru screeningul cancerului colorectal: studii de caz si beneficii posibile
Gary Elkins, Joseph White, Parita Patel, Joel Marcus, Michelle M. Perfect si Guy H. Montgomery

Rezumat: Acest studiu a explorat managementul durerii si anxietatii utilizand hipnoza la 6 pacienti cu colonoscopie ( 5 barbati si 1 femeie), carora li s-a aplicat inductia hipnotica si li s-au dat instructiuni de auto- hipnoza in ziua efectuarii colonoscopiei. Nivelul de anxietate al pacientilor a fost evaluat inainte si dupa inductia hipnotica utilizand scalele analoge vizuale ( VAS). Dupa colonoscopie VAS au fost utilizate pentru evaluarea anxietatii si durerii in timpul colonoscopiei, precum si eficacitatea perceputa a hipnozei si gradul de satisfactie al pacientului in legatura cu ingrijirile medicale. Hipnotizabilitatea a fost evaluata la o alta intalnire. Autorii au obtinut de asemenea date pentru 10 pacienti consecutivi care au primit ingrijiri standard ( durata procedurii, numarul de evenimente vaso-vagale si durata recuperarii). Rezultatele sugereaza ca hipnoza pare sa fie o metoda fiabila de management a anxietatii si durerii asociate colonoscopiei, reducand nevoia de sedative, si putand avea alte beneficii, cum sunt scaderea numarului de evenimente vaso- vagale si reducerea duratei recuperarii.

 

Satisfactia in, si efectele secundare benefice ale analgeziei hipnotice
Mark P. Jensen, Kristin D. McArthur, Joseph Barber, Marisol A. Hanley, Joyce M. Engel, Joan M. Romano, Diana D. Cardenas, George H. Kraft, Amy J. Hoffman, si David R. Patterson

Rezumat: Studiile de caz sugereaza ca tratamentul hipnotic poate duce la beneficii care nu sunt neaparat tintite de sugestiile specifice. Pentru a intelege mai bine satisfactia cu, si “efectele secundare benefice” ale tratamentului hipnotic, au fost adresate intrebari legate de satisfactia dupa tratament si beneficiile tratamentului la un grup de 30 de pacienti cu dureri cronice care au participat la un tratament hipnotic analgezic intr-o serie de cazuri. Rezultatele au confirmat experienta clinica a autorilor si a aratat ca cei mai multi participanti au raportat o satisfactie crescuta in tratamentul hipnotic chiar si atunci cand simptomul tinta ( in acest caz intensitatea durerii) nu a scazut substantial. Participantii la studiu au raportat o varietate de beneficii nelegate de simptom ca urmare a tratamentului hipnotic, incluzand scaderea durerii, cresterea controlului perceput asupra durerii, cresterea sentimentului de relaxare si stare de bine, si scaderea stresului perceput, desi nu a fost observat nici un beneficiu de sine- statator la majoritatea participantilor.

 

Examinarea activitatii sistemului nervos simpatic prin microneurografie in timpul hipnozei: efectele indiscutabile ale controlului sistemului nervos central
Richard C. Robinson, Harold Crasilneck, J. P. Garofalo si  Travis Whitfill

Rezumat: Utilizand inregistrarile cu microelectrozi ale potentialelor simpatice postganglionare autorii au studiat efectele sugestiei hipnotice asupra fluxului simpatic directionat asupra pielii in timpul exercitiilor statice de strangere a pumnului. Toti subiectii au efectuat strangerea sustinuta a pumnului la 33% din contractia voluntara maximala ( MVC) timp de 2 minute in 3 probe consecutive. Doi subiecti desemnati la intamplare pentru hipnoza au primit sugestia ca a doua proba era mai dificila iar ultima proba mai putin dificila decat prima. Doi subiecti desemnati la intamplare in grupul de control nu au primit nici o sugestie hipnotica despre dificultatea sarcinii. In conditii non- hipnotice, activitatea nervoasa simpatica la nivelul pielii ( SNA )  a crescut cu 6% fata de valoarea de baza in timpul celei de-a doua probe si cu 13% fata de valoarea de baza in timpul celei de-a treia probe. Sub hipnoza, SNA la nivelul pielii a crescut cu 25% fata de valoarea de baza in timpul celei de-a treia probe                 ( sugestia dificultatii crescute ) si s-a intors la valoarea de baza in timpul celei de-a treia probe ( sugestia scaderii dificultatii ). In consecinta impactul controlului central asupra SNA la nivelul pielii este sugerat de aceste rezultate.

 

Efectele neurofiziologice si pe termen lung ale hipnozei clinice in tratamentul oral si maxilofacial: un studiu clinic interdisciplinar
Stephan Eitner, Manfred Wichmann, Stefan Schultze-Mosgau, Andreas Schlegel, Anna Leher, Josef Heckmann, Siegfried Heckmann, si Stefan Holst

Rezumat: Acest studiu clinic comparativ prospectiv a evaluat eficacitatea hipnozei clinice si efectele sale pe termen lung in tratamentul oral si maxilofacial. Un total de 45 de subiecti cu anxietate inalta si scazuta au fost evaluati prin experienta subiectiva si parametrii obiectivi, respectiv EEG, ECG , frecventa cardiaca, presiunea sangvina, saturatia sangelui in oxigen, frecventa respiratorie, concentratia cortizolului salivar si temperatura corpului. In timpul si dupa tratamentul operator hipnoza a dus la o scadere semnificativa a  presiunii sangvine sistolice si a frecventei respiratorii si la schimbari semnificative ale traseului EEG. Valorile subiective ale parametrilor au evaluat mecanismele si tiparele  anxietatii existente si strategiile posibile de control, in timp ce parametrii obiectivi au demonstrat eficacitatea hipnozei si efectul sau pe termen lung. 

 

Reevaluarea indepartarii hipnotice a simptomelor de catre Freud si Bernheim
Thomas S. Ball

Rezumat: Ca demonstratii ale eficacitatii clinice, cazurile raportate de Freud si Bernheim releva avantajul intrinsec al indepartarii hipnotice a simptomelor in comparatie cu alte terapii care necesita mari perioade de timp pentru a obtine rezultate semnificative. De asemenea acestea sprijina cercetarile lui Weitzenhoffer asupra rezultatelor terapeutice obtinute in perioada clasica ( inainte de 1900).

 

Cresterea suprimarii gandurilor prin hipnoza
Richard A. Bryant si Subodha Wimalaweera

Rezumat: Multe cercetari indica ca incercarile de suprimare a gandurilor duc la cresterea accesibilitatii gandurilor respective, mai ales atunci cand este prezenta o incarcatura cognitiva aditionala. Plecand de la premiza ca hipnoza poate permite un management mai eficace a incarcaturii cognitive, a fost lansata ipoteza ca hipnoza poate creste mai eficient suprimarea gandurilor. Cercetarea prezenta a examinat daca obstacolul incarcaturii cognitive poate fi depasit utilizand hipnoza pentru facilitarea cu succes a suprimarii gandurilor. 39 de pacienti inalt hipnotizabili si 40 cu hipnotizabilitate redusa au fost hipnotizati si au primit instructiuni fie pentru suprimare, fie nu au primit instructiuni legate de amintirea unei experiente jenante, dupa care au completat o sarcina de decodificare a unor propozitii care a evaluat accesibilitatea gandurilor jenante. In timp ce aceia cu hipnotizabilitate redusa care au fost instruiti sa-si suprime gandurile au prezentat o crestere intarziata a gandurilor suprimate, cei cu hipnotizabilitate inalta nu au raspuns in acest mod. Rezultatele sprijina afirmatia ca hipnoza faciliteaza suprimarea gandurilor.

 
trymax курсы английского языка в москве