2017 - Volume 65

April
January

2016 - Volume 64

October
July
April
January

2015 - Volume 63

October
July
April
January
Home arrow Archives Index arrow April 2005 arrow April 2005 - Romanian
April 2005 - Romanian PDF Print E-mail

 

Jurnalul International de Hipnoza Clinica si Experimentala
Volumul 53, Numarul 2 - Aprilie 2005 - Romana

 

Transa si Sarlatanul
Stanley Krippner

Rezumat: Aceasta lucrare arata ca fenomenele hipnotice  sunt existente in natura si ca multi practicieni in domeniul hipnozei ( cum este Milton Erickson) au multe trasaturi comune cu “sarlatanii”obisnuiti ai societatii. Natura ambigua a hipnozei a fost evidenta inca din zilele magnetismului animal al lui Mesmer. Persoanele hipnotizate adesea spun ca au avut halucinatii care fac confuza distinctia dintre realitate si iluzie, procesele interne si externe, si multe alte opozitii binare, incluzand timpul si spatiul, precum si mintea si corpul. In plus hipnoza poate oblitera distinctia dintre fapte si fictiune in amintirile persoanei, cum este evident in cazul controversei “redobandirii memoriei”. Rolul jucat de imaginatie este central atat in ritualurile indigene cat si in hipnoza, iar hipnoza este un fenomen multifatetat care necesita explicatii la nivele multiple. Unii cercetatori si practicieni au trecut cu vederea importanta contextului social in care apare hipnoza, in timp ce altii s-au apropiat de distrugerea celor mai interesante si utile fenomene hipnotice sub pretextul obiectivitatii.

 

Reflectii asupra unor probleme nerezolvate in hipnoza
Theodore Sarbin

Rezumat: Reflectiile au ghidat autorul in pregatirea acestei lucrari. Dupa ce a lucrat in si in jurul construirii “hipnozei” timp de doua treimi de secol, poate cere privilegiul de a oferi reflectii mai degraba decat a prezenta date noi sau teorii revizuite. Reflectiile sale includ unele relatari autobiografice care ajuta la descoperirea felului in care a ajuns sa construiasca comportamentul in mod traditional insumat sub eticheta hipnozei ca indeplinire a unui rol social mediat de abilitatea in imagine.

 

Scale directe si indirecte de susceptibilitate hipnotica: rezistenta la terapie si comparabilitatea psihometrica
Betsey R. Robin, V. K. Kumar, & Ronald J. Pekala

Rezumat: Au fost desemnate la intamplare grupe de participanti care au fost supusi fie unor proceduri hipnotice directe folosind scala de grup Harvard pentru susceptibilitatea hipnotica: forma A ( HGSHS: A) sau metode indirecte, si anume scala de susceptibilitate hipnotica indirecta Alman- Wexler ( AWIHSS). Inainte de hipnoza participantii au completat chestionarul amintirilor si imaginilor din copilarie  ( ca masura a inclinatiei spre fantezie) si scala de reactanta terapeutica ( TRS, o masura a rezistentei la directivele terapeutice). Chestioarul de fenomenologie a constientei a fost completat ca urmare a unei perioade de 2 minute de tacere in cadrul procedurii hipnotice. Desi rezultatele in general sugereaza ca cele doua scale sunt masuratori alternative ale hipnotizabilitatii, au fost observate unele diferente: ( a) nivelul de dificultate al itemilor a fost diferit la 4 din 12 itemi ; ( b)  subiectii au raportat o mai mare modificare a constientei prin metoda directa si ( c), contrar rezultatelor cercetarilor pecedente, desi subiectii mai rezistenti au prezentat o tendinta mai mare spre hipnotizabilitate inalta cu HGSHS: A , subiectii mai putin rezistenti au raspuns mai bine la AWIHSS.

 

Imageria motorie in hipnoza: acuratetea si durata imageriei motorii in stare de veghe si  in hipnoza
Brigitte Konradt, Salim Deeb, si Oskar-Berndt Scholz

Rezumat: Acest studiu a evaluat timpul de raspuns si acuratetea la imageria motorie in stare de veghe si in hipnoza precum si la raspunsul legat de aceasta in cursul experientei hipnotice. Chestionarul vivacitatii imageriei motorii  (VMIQ )  a fost administrat la 47 de participanti. O sarcina mentala de a merge a fost realizata in stare de veghe. In cursul hipnozei, aceeasi sarcina a fost inclusa intr-o calatorie imaginara dupa inductia hipnotica. A fost prezent un efect de interactiune pentru conditii ( stare de veghe versus hipnoza) si distante. Cu cat participantii trebuiau sa parcurga o distanta mai lunga in imaginatie, cu atat mai mult timp au avut nevoie pentru aceasta. Pentru toate combinatiile participantii au avut nevoie de un timp semnificativ mai lung in cursul hipnozei ( p < .001 ) si acuratetea a fost semnficativ mai mica in hipnoza in ce priveste reproducerea diferentei intre diferite distante ( p < .001 ). Pare sa fi aparut o relatie intre imageria motorie si raspunsul hipnotic. Rezultatele sprijina conceptia de tip stare- trasatura a imageriei.

 

Conditii de control in cercetarile clinice ale analgeziei hipnotice: provocari si recomandari
Mark P. Jensen si David R. Patterson

Rezumat: Studiile de caz si cercetarile clinice controlate indica ca analgezia hipnotica poate efectiv sa reduca durerea la pacientii cu un numar de dureri cronice diferite. Oricum, deoarece nici unul din studiile publicate pana acum nu au inclus conditii de control adecvate pentru efectul asteptat, in acest punct nu putem concluziona ca tratamentul prin analgezie hipnotica are un efect specific asupra durerii cronice , mai mare decat acela care poate fi produs printr-un placebo credibil. Aceasta lucrare ( a) descrie tipurile de conditii de control care au fost sau ar putea fi utilizate in cercetarile clinice ale analgeziei hipnotice pentru durerile cronice, ( b ) trece in revista punctele tari si slabe si ( c ) concluzioneaza cu recomandari specifice pe care cercetatorii ar trebui sa le ia in considerare cand realizeaza cercetari clinice ale analgeziei hipnotice.

 

Analgezia hipnotica pentru durerile cronice la persoanele cu handicap: o serie de cazuri
Mark P. Jensen, Marisol A. Hanley, Joyce M. Engel, Joan M. Romano, Joseph Barber, Diana D. Cardenas, George H. Kraft, Amy J. Hoffman, si David R. Patterson

Rezumat: Treizeci si trei de adulti cu durere cronica si handicap au fost tratati prin analgezie hipnotica. Analizele arata schimbari terapeutice semnificative pre- si post- tratament in intensitatea durerii, modificari care s-au mentiunt pana la sedinta de urmarire la interval de trei luni. Modificari semnificative au fost de asemenea gasite in ce priveste neplacerea cauzata de durere si controlul perceput asupra durerii, dar nu si in ce priveste interferenta durerii sau simptomele depresive. Hipnotizabilitatea, concentrarea asupra tratamentului ( de exemplu zilnic, in comparatie cu saptamanal), si raspunsul initial la tratament nu au fost semnificativ asociate cu rezultatul tratamentului. Oricum, expectantele referitoare la rezultatele tratamentului evaluate dupa prima sedinta au aratat o asociere moderata cu rezultatul tratamentului. Rezultatele sprijina utilizarea analgeziei hipnotice pentru tratamentul durerii la persoanele cu handicap in cazul unor pacienti, dar nu si utilizarea masurilor pre-tratament ale hipnotizabilitatii sau expectantele de rezultat ale tratamentului pentru pacientii screening in tratament.

 
trymax курсы английского языка в москве