Jurnalul International de Hipnoza Clinica si Experimentala
Volumul 52, Numarul 3 - Iulie 2004 - Romana

Anecdotele pot usura intelegerea hipnozei?
Campbell Perry

Rezumat: Aceasta lucrare subliniaza importanta anecdotelor, impreuna cu datele experimentale si observarea clinica atenta, in intelegerea hipnozei. Anecdotele sunt prezentate referitor la (a) diferentele individuale in hipnotizabilitate, (b) stereotipurile din hipnoza, (c) importanta muncii atente in pregatirea subiectelor experimentale si pacientilor din clinica pentru hipnoza, (d) notiunea de hipnoza ca implicand o angajare partiala, dar nu completa, si lasand la o parte instantele critice a persoanei, astfel incat sa scoata la iveala fantezia, (e) confabulatia in regresia de varsta hipnotica, (f) diferentierea sugestiei terapeutice si hipnotice, si (h) unele experiente cu persistenta posthipnotica a unei sugestii care nu a fost anulata.

Hipnoterapia scurta a depresiei severe legata de trauma sexuala: un studiu de caz
William H. Smith

Rezumat: Evenimentele traumatice de multe tipuri  rezulta acum in simptome familiare ale tulburarii de stres postraumatic ( PTSD). Au fost publicate multe relatari referitoare la rolul hipnozei in ameliorarea simptomelor cand debutul este imediat, sau chiar intarziat, urmand traumei. Totusi pentru unii pacienti un colaps virtual al functionarii adaptative apare dupa lungi perioade de functionare in care nu exista simptome. Pentru asemenea indivizi relevanta traumei precedente asupra problemelor curente poate sa nu fie recunoscuta de catre cei care ii trateaza sau de catre ei insisi. Acest studiu de caz este o incercare de ilustrare a strategiilor de tratament care pot fi de ajutor in asemenea cazuri, bazate pe un rezultat favorabil al tratamentului in cazul unei femei sever bolnave, in care hipnoza a fost o parte a programului scurt, dar intensiv, de tratament in spital.

O testare  empirica a teoriei controlului disociat in hipnoza a lui Woody si Bowers
Graham A. Jamieson si Peter W. Sheehan

Rezumat: Woody si Bowers prin teoria controlului disociat sustin  ca performanta este alterata in sarcini ce implica functionarea atentiei mediate la nivel frontal in cursul hipnozei, mai ales pentru cei inalt susceptibili. Aceasta previziune este testata utilizand performanta comportamentala a sarcinilor Stroop pentru a masura aspecte ale functionarii atentiei anetromediate. Toate masuratorile functionarii atentiei anteromediate scad semnificativ in timpul hipnozei. Interactiunile intre susceptibilitate si hipnoza arata schimbari specifice in randul persoanelor inalt susceptibile la hipnoza, erorile totale Stroop ( scaderi de suprimare a atentiei) au fost semnificativ crescute in hipnoza pentru cei inalt susceptibili, dar nu si pentru cei putin susceptibili. Setul mental experimental al lui Tellegen a fost cel mai crescut pentru cei cu hipnotizabilitate inalta. Utilizarea strategiei de repetitie ( setul instrumental) a scazut semnificativ in hipnoza, dar nu mai semnificativ pentru cei putin hipnotizabili. Rezultatele sugereaza ca “absorbtia” in hipnoza poate fi o consecinta a controlului disociat atentional anterior. Se propune ca controlul disociat apare din deconetctarea functionala a cortexului prefrontal dorsolateral si anterior cingulat.

Imagistica cerebrala functionala si inducerea amintiriii traumatice: o trecere in revista interelationala intre neuroimagistica si hipnoza
Eric Vermetten si J. Douglas Bremner

Rezumat: Modificarile comportamentale si psihofiziologice in timpul amintirilor la pacientii cu traume adesea se aseamana cu fenomenele care sunt intalnite in hipnoza. In studii ale aminitirlor emotionale, precum si in studiile neuroimagistice ale proceselor hipnotice, sunt implicate structuri cerebrale similare: talamusul, hipocampusul, amigdala, cortexul prefrontal si cortexul cingulat anterior. Aceasta lucrare se concentreaza pe interrelatiile in rememorarea traumelor si raspunsul hipnotic si trece in revista corelatiile dintre implicarea structurilor cerebrale in rememorarea traumatica si procesarea care este implicata in responsivitatea hipnotica. Pentru a imbunatati si mai mult rezultatele imagisticii cerebrale specifice pentru studiile privitoare la aminitirile traumatice, este necesara acordarea de atentie standardizarii variabilelor hipnotice, izolarii proceselor emotionale interesante ( stari ) si evaluarii diferentelor legate de caracteristici.

O analiza Rasch a scalei de susceptibilitate hipnotica Stanford, forma C
Gérard W.B. Näring, Kees A.L. Hoogduin, si Charlotte M.P. Keijser

Rezumat: Structura psihometrica a scalei de sussceptibilitate hipnotica Stanford, forma C ( SHSS: C) a fost testata prin analiza Rasch utilizand datele obtinute de la 279 de subiecti. Modelul Rasch este modelul de electie deoarece justifica utilizarea sumei scorurilor itemilor ca masura pentru constructul de baza. Analiza Rasch a relevat ca utilizarea unui singur scor pentru suma ( numarul de sugestii trecute) pentru exprimarea abilitatii hipnotice nu este suficient justificata. Oricum, omisiunea halucinatiei tantarului si itemilor referitori la anosmie ( Itemii 3 si 9 ) au dus la aceasta forma scurta cu 10 itemi pentru SHSS: C, suficient compatibila cu cerintele independentei stochastice unidimensionale, a independentei stochastice locale si echi- discriminarii. Ca atare, forma cu 10 itemi justifica utilizarea sumei scorurilor.

Amnezia posthipnotica pentru episoadele autobiografice: influentarea accesibilitatii si calitatii memoriei
Amanda J. Barnier, Kevin M. McConkey, si Jonathan Wright

Rezumat: Autorii au examinat impactul amneziei posthipnotice asupra accesibilitatii si calitatii amintirilor personale. Indivizii inalt, mediu si putin hipnotizabili si-au amintit doua episoade autobiografice si au cotat aceste amintiri. In timpul hipnozei, subiectilor li s-a dat o sugestie posthipnotica pentru amnezie care a tintit unul dintre episoade. Dupa hipnoza, ei au rememorat si au cotat amintrirea acelor episoade. Sugestia amneziei posthipnotice a influentat accesibilitatea si calitatea amintirii autobiografice pentru cei inalt hipnotizabili si unii din cei mediu hipnotizabili , dar nu si pentru participantii putin hipnotizabili. Articolul discuta aceste rezultate in termeni de investigare si intelegere a impactului amneziei posthipnotice asupra amintirilor autobiografice.

Impactul hipnozei de scena asupra membrilor audientei si participantilor
James MacKillop, Steven Jay Lynn, si  Eric Meyer

Rezumat: Inainte si dupa un spectacol pe scena, 67 de membrii din audienta si 6 participanti au completat chestionarul atitudinilor hipnotice ( HAQ) , scala experientei posthipnotice ( PES) si cateva intrebari legate de atitudinea de a face un spectacol public. Credintele membrilor audientei despre hipnoza ( scorul total si factorial HAQ), cotarea experientei ( scorul factorilor PES: placerea, mania/ iritabilitatea, anxietatea) si intrebarile legate de spectacol s-au schimbat in directie pozitiva dupa spectacol. Participantii la spectacol nu au prezentat modificari semnificative inainte si acesta. Oricum, au existat indicatori ai faptului ca participantii de pe scena au prezentat atitudini general favorabile fata de hipnoza si spectacol inainte de a se implica in spectacolul propriu- zis.