2017 - Volume 65

April
January

2016 - Volume 64

October
July
April
January

2015 - Volume 63

October
July
April
January
Home arrow Archives Index arrow April 2001 arrow April 2001 - Romanian
April 2001 - Romanian PDF Print E-mail


The International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis
Volume 49, Number 2 - April 2001 - Romanian
REZUMATELE ARTICOLELOR PUBLICATE

 

Indici ai experientierii schimbarii sexului sub hipnoza si in imaginar
Kevin M. McConkey, Amos Szeps, Amanda J. Barnier

Rezumat: Autorii au oferit sugestii de schimbare a sexului unui lot de subiecti inalt hipnotizabili, in doua conditii: transa hipnotica si imaginar, cuantificand trairile subiectilor cu ajutorul unei masuratori comportamentale continue, derulate in paralel, ce presupunea rotirea unui disc numeric pentru a indica modificarile survenite in intensitatea efectului sugerat. In plus, trairile experientiate de participantii la studiu au fost cuantif! icate si prin evaluari retrospective ale senzatiei de realism/autenticitate, involuntaritate si gandire activa. Evaluarile prin intermediul discului numeric au evidentiat declansarea experientei subiective mai repede pentru subiectii in transa hipnotica, fata de cei testati in imaginar. Mai mult, s-au inregistrat diferente in relatia dintre evaluarea pe baza discului numeric si evaluarile retrospective atat intre cele doua conditii de testare, cat si intre fazele de sugerare, testare, anulare a sugestiei. Discutiile pe marginea rezultatelor obtinute vizeaza eficienta metodei discului numeric, care ofera o mai profunda intelegere a schimbarii de sex sugerate, precum si a experientierii personale a hipnozei si imaginatiei.

 

Psihanaliza contemporana si hipnoza
Mary Jo Peebles-Kleiger

Rezumat: Legatura dintre phihanaliza si hipnoza este prezentata in trei parti: trecut, prezent si viitor. In prima parte, sunt expuse, in rezumat, evolutiile in paralel a psihanalizei si hipnozei, de-a lungul ultimului secol. In aceasta parte, sunt descrise patru directii teoretice majore din psihanaliza (teoria impulsului, psihologia eului, teoria relatiilor cu obiectul si psihologia sinelui), precum si influentele acestora asupra practicii ! hipnozei de inspiratie psihanalitica. In cea de-a doua parte, sunt prezentate patru directii contemporane in psihanaliza (postmodernismul, spontaneitatea, pluralismul si integrationismul), impreuna cu discutii pe marginea posibilului impact al acestora asupra practicilor prezente si viitoare din hipnoza. Ultima parte trateaza subiectul impactului pe care reducerea continua a fondurilor alocate serviciilor de sanatate mentala il are asupra practicarii psihanalizei si terapiilor de inspiratie psihanalitica. Hipnoza, cu istoricul sau de eclectism la nivel teoretic, interventii scurte si ancorare in cercetare si practica clinica, este singura in masura sa asigure psihanalizei sansa supravietuirii in urmarul secol de interventie practica.

 

Scala de Hipnotizabilitate Stanford, Forma C: Date normative obtinute pe un esantion de studenti olandezi
G.W.B. Naring, K. Roelofs, K.A.L. Hoogduin

Rezumat: Lucrarea prezinta normele pentru varianta in limba olandeza a Scalei de Hipnotizabilitate Stanford, Forma C (SHSS:C; Weitzenhoffer si Hilgard, 1962). Aceste norme au fost stabilite pe un esantion de 135 de studenti dintr-o universitate olandeza. In general, proprietatile psihometrice ale versiunii in limba olandeza a SHSS:C nu difera de variantele similare, in alte limbi, ale scalei. Totusi, sco! rul mediu obtinut este putin mai mic decat cel gasit in studiile de normare initiale, efectuate la Universitatea Stanford.

 

Functiile creierului anterior si hipnoza: testarea ipotezei lobului frontal
Sakari Kallio, Antti Revonsuo, Heikki Hamalainen, Jaaka Markela, John Gruzelier

Rezumat: Pentru a efectua comparatii intre subiectii inalt hipnotizabili (n=8) si cei greu hipnotizabili (n=9), au fost utilizate teste neuropsihilogice de lob frontal, atat in stare de veghe (nivel de baza), cat si sub hipnoza. Subiectii au fost evaluati cu doua scale de hipnotizabilitate si o baterie de teste incluzand testul Stroop, teste de fluenta v! erbala la litere si categorii indicate semantic, teste de timp de reactie simplu si timp de reactie la alegere, o sarcina de vigilenta si un chestionar cu 40 de afirmatii autodescriptive vizand atentia focalizata. Efectele diferentelor in hipnotizabilitate (inalt/scazut) si dintre cele doua conditii de testare (hipnoza/veghe) asupra variabilelor dependente au fost putine. Subiectii inalt hipnotizabili au obtinut scoruri mai mari la chestionar atunci cand acesta a fost administrat in stare de veghe, iar performanta lor la sarcina de fluenta verbala prezentata sub hipnoza a suferit o diminuare mai accentuata decat in cazul subiectilor greu hipnotizabili. Rezultatele indica faptul ca, desi s-ar putea ca aria corticala frontala sa joace un rol important in generarea raspunsului hipnotic, mecanismele implicate par sa fie mult mai complexe decat inhibitia generala in sine.

 

Este subiectul hipnotizat un simulant?
Taru Kinnunen, Harold S. Zamansky, Beth L. Nordstrom

Rezumat: Pentru a investiga rolul compliantei in raspunsul la sugestiile hipnotice, autorii au folosit doua tipuri de instructii: sugestii oferite in maniera hipnotica standard si sugestii acompaniate de indemnul la complianta. Au fost inregistrate atat raspunsurile comportamentale observabile, cat si experientele subiective ale persoanelor cuprinse in studiu, valoarea de adevar a acestor rapoarte verbale fiind stabilita prin monitorizarea ra! spunsului electrodermal. Rezultatele arata ca, desi raspunsul comportamental si raportul verbal sunt congruente cu sugestia hipnotica indiferent de instructia utilizata, raspunsurile la sugestiile oferite in maniera hipnotica clasica par a fi experientiate ca sincere. Altfel spus, in acest caz rapoartele verbale vizand experienta subiectiva corespund criteriului de adevar, in timp ce rapoartele verbale asociate sugestiilor acompaniate de indemnul la complianta nu.

 

Efectele analgeziei prin inductie rapida asupra evaluarii subiective a durerii si tolerantei la durere
Bernadette R. Wright , Peter D. Drummond

Rezumat: Efectele analgeziei prin inductie rapida (AIR) asupra tolerantei la durere si evaluarii subiective a durerii induse mecanic la nivelul antebratului au fost investigate pe un lot de 58 de studenti. Sugestiile posthipnotice de relaxare si analgezie nu au influentat nici evaluarea senzatiei algice, nici toleranta la durere; in schimb, ulterior AIR, s-a inregistrat o accentuare a senzatiei de ! relaxare. Cand sugestiile vizand analgezia s-au prelungit pe tot parcursul testarii senzatiei algice, la pragul tolerantei la durere severitatea discomfortului algic resimtit a scazut mai mult in grupul AIR comparativ cu grupul pentru care metoda utilizata a fost controlul atentional. Totusi, AIR nu a influentat pragul durerii sau toleranta la durere. S-a tras, deci, concluzia ca AIR este mai eficienta in reducerea rapoartelor verbale despre durerea resimtita (accentuand componenta afectiva) decat in modificarea tolerantei la durere. Totodata, mentinerea sugestiilor hipnotice este mai eficienta decat sugestiile posthipnotice vizand confortul si relaxarea, in diminuarea componentei afective a durerii. 

 
trymax курсы английского языка в москве